Language:

 
Român? (România)English (United Kingdom)

 
Localizare

Cele mai apropiate aeroporturi:

  • Aeroportul International Cluj - Napoca (RO)
  • Aeroportul International Budapesta (HU) Ferihegy 2

{mosmap width='520'|height='500'|lat='47.177637'|lon=' 23.154438 '|
zoom='3'|zoomType='Large'|zoomNew='0'|mapType='Map'|showMaptype='1'|
overview='0'|text='Porolissum'|tooltip=' Porolissum '|marker='1'|
align='center'}

 

Castrul roman de pe dealul Citera

În castrul de pe dealul Citera cu dimensiunile de cca. 110 x 90 m a sta?ionat o trup? special? de lupt?tori pentru spa?iile deschise din câmpie. Trupa, care sta?iona în castru, era format? din arca?i palmyreni adu?i din ora?ul Palmyra (Siria) înc? de la începutul sec II d.Chr. a r?mas în continuare la Porolissum. Cunoscut? cu numele de Numerus palmyrenorum sagittariorum porolissensium, unitatea avea ?i un deta?ament de arca?i c?l?re?i.

 


M?gura Moigradului

Deal de origine vulcanic?, o masiv? mas? de piatr? (andezite, granite, etc.) care este exploatat? în prezent de o carier? situat? pe versantul de S-V al dealului, M?gura Moigradului ne apare ca un impresionant trunchi de con cu altitudinea maxim? de 514 m ?i o diferen?? de nivel de 224 m fa?? de valea Ortelecului, care a creat trec?toarea amintit?. Platoul superior al conului vulcanic amintit, de form? oval?, are un diametru mare de cca. 400 m, iar cel mic de cca. 250 m, suprafa?a total? a acestuia fiind de 7 ha. Pe M?gura Moigradului au fost f?cute fortuit descoperiri arheologice înc? din anul 1855 (descoperirea unui dacic tezaur din podoabe din argint), care au continuat cu cercet?ri sistematice începând cu anii 1940, 1958-1959 ?i cu o anumit? constan?? ?i rigoare doar din anii 1984, 1987-1995, 2002. Considerat? ini?ial ca necropol? dacic? de incinera?ie, M?gura Moigradului ne apare tot mai mult ?i mai sigur ca un spa?iu sacru destinat depunerilor rituale (sec. I î.Chr.), iar mai apoi ca o întins? a?ezare dacic? fortificat? (sec. I d.Chr.), precedat? de locuiri sporadice preistorice ?i succedat? de o fortificare roman? (sec. II-III) ?i mai apoi medieval? (sec. XII-XIV).

 

 

 

 

 

 


Cimitirul (NECROPOLA)

În anii 50 ?i mai apoi între 2006 ?i 2010 au fost efectuate cercet?ri arheologice în cimitirul a?ez?rii romane de la Porolissum, situat în hotarul satelor Moigrad ?i Jac, care au dezvelit numeroase morminte de incinera?ie din sec. 2–3 d.Chr., dou? incinte funerare din piatr?, un segment din drumul roman imperial precum ?i o parte a unui cimitir medieval din sec. XII–XV.

 


Granita Romana (LIMESUL)

Mun?ii Mese? constituie o barier? între podi?ul înalt al Transilvaniei la est ?i câmpia joas? a Tisei spre vest. Acest lan? muntos, lung de cca. 80-100 km, era prev?zut cu mai multe locuri de trecere dintr-o parte în alta, fie pe v?i, fie pe culmi.
În dreptul localit??ii Moigrad se afl? cea mai larg? ?i cea mai accesibil? trecere între aceste dou? zone, care a fost utilizat? din cele mai vechi timpuri pentru comer? ?i deplas?ri de trupe.

Romanii, la vremea lor, au blocat trec?toarea cu o re?ea de fortifica?ii care controlau tranzitul de m?rfuri ?i de oameni. În trecatoarea principal? ?i pe trecerile laterale, secundare, au fost construite elementele liniei avansate ale limesului (turnuri de paz? ?i supraveghere, incinte mai mici, baraje din valuri de p?mânt sau piatr?). Din re?eaua de turnuri de pe grani?a provinciei de pe culmea Mese?ului, multe au fost r?scolite de c?ut?torii de comori.

În anii 1977-1983 au fost efectuate s?p?turi arheologice ?i sondaje la toate turnurile cunoscute ?i identificate în fa?a Porolissum-ului, iar ulterior au fost publicate. Cercetarile foarte recente ale barajului dintre Dealul Poguior ?i Dealul Mare au identificat un burgus pe malul stâng al V?ii Ortelecului, un zid de baraj lung de 2,5 km flancat de turnuri, poarta de trecere în zid între Poguior ?i Dealul Mare.
La 1,5-2 km, în spatele acestei linii, au fost ridicate bazele militare, respective sediile pentru trupe (castrele). Ulterior, în preajma garnizoanelor fortificate, s-au dezvoltat a?ez?rile civile cu ap?rare proprie. Toat? aceast? desf??urare de for?e tactice, în cadrul strategiei generale, avea ca scop controlul lumii barbare (Daci, Vandali, Sarma?i) cu scopul de a asigura pacea Provinciei.

Importan?a strategic? a zonei s-a dovedit atât de mare încât la mai pu?in de dou? decenii dup? cucerire (118-119 d.Chr.) zona de nord ?i nord-vest a Daciei a fost transformat? într-o provincie distinct? - Dacia Porolissensis cu un tip aparte de organizare militar?, iar Porolissum a devenit, foarte probabil, capitala acestei unit??i administrative. În cadrul acestui complex, unde este dificil de separat ap?rarea grani?ei de ap?rarea propriu-zis? a ora?ului sau a complexului, castrul de pe Pom?t a fost cea mai mare ?i cea mai important? fortifica?ie.

Dimensiunile, pozi?ia cu totul ie?it? din comun, numeroasele unit??i militare care au sta?ionat, spa?iul mare ocupat de depozite ?i ateliere de produc?ie îl desemneaz? ca pe o fortifica?ie de referin??. Numele locului “Pom?t”, este de origine sud-slav? ?i înseamn? “amintirea de ceva demult”. Este foarte interesant faptul c? aici slavii au înlocuit în buna parte vechea toponimie latin?, locuind intens teritoriul în jurul castrului.

Complexul arheologic daco-roman Porolissum acoper? p?r?i din hotarele mai multor sate: Jac (com. Creaca), Brebi (com.Creaca), Moigrad (com.Mir?id), Ortelec ?i Stana, azi suburbia ale muncipiului Zal?u. Castrul se afla de fapt pe teritoriului satului Jac, dar pentru c? accesul spre el ?i în general spre complexul daco-roman, s-a f?cut ?i se face prin Moigrad, pentru c? pe aici s-au construit drumuri de acces moderne, s-a încet??enit identificarea Porolissum-ului cu Moigradul. Distan?a de la ?oseaua Zal?u-Creaca-Jibou pân? la complexul arheologic este de cca 3,5 km.