Language:

 
Romn? (Romnia)English (United Kingdom)

 
Localizare

Cele mai apropiate aeroporturi:

  • Aeroportul International Cluj - Napoca (RO)
  • Aeroportul International Budapesta (HU) Ferihegy 2

{mosmap width='520'|height='500'|lat='47.177637'|lon=' 23.154438 '|
zoom='3'|zoomType='Large'|zoomNew='0'|mapType='Map'|showMaptype='1'|
overview='0'|text='Porolissum'|tooltip=' Porolissum '|marker='1'|
align='center'}

 

Castrul roman de pe dealul Citera

În castrul de pe dealul Citera cu dimensiunile de cca. 110 x 90 m a staţionat o trupă specială de luptători pentru spaţiile deschise din câmpie. Trupa, care staţiona în castru, era formată din arcaşi palmyreni aduşi din oraşul Palmyra (Siria) încă de la începutul sec II d.Chr. a rămas în continuare la Porolissum. Cunoscută cu numele de Numerus palmyrenorum sagittariorum porolissensium, unitatea avea şi un detaşament de arcaşi călăreţi.

 


Măgura Moigradului

Deal de origine vulcanică, o masivă masă de piatră (andezite, granite, etc.) care este exploatată în prezent de o carieră situată pe versantul de S-V al dealului, Măgura Moigradului ne apare ca un impresionant trunchi de con cu altitudinea maximă de 514 m şi o diferenţă de nivel de 224 m faţă de valea Ortelecului, care a creat trecătoarea amintită. Platoul superior al conului vulcanic amintit, de formă ovală, are un diametru mare de cca. 400 m, iar cel mic de cca. 250 m, suprafaţa totală a acestuia fiind de 7 ha. Pe Măgura Moigradului au fost făcute fortuit descoperiri arheologice încă din anul 1855 (descoperirea unui dacic tezaur din podoabe din argint), care au continuat cu cercetări sistematice începând cu anii 1940, 1958-1959 şi cu o anumită constanţă şi rigoare doar din anii 1984, 1987-1995, 2002. Considerată iniţial ca necropolă dacică de incineraţie, Măgura Moigradului ne apare tot mai mult şi mai sigur ca un spaţiu sacru destinat depunerilor rituale (sec. I î.Chr.), iar mai apoi ca o întinsă aşezare dacică fortificată (sec. I d.Chr.), precedată de locuiri sporadice preistorice şi succedată de o fortificare romană (sec. II-III) şi mai apoi medievală (sec. XII-XIV).

 

 

 

 

 

 


Cimitirul (NECROPOLA)

În anii 50 şi mai apoi între 2006 şi 2010 au fost efectuate cercetări arheologice în cimitirul așezării romane de la Porolissum, situat în hotarul satelor Moigrad şi Jac, care au dezvelit numeroase morminte de incinerație din sec. 2–3 d.Chr., două incinte funerare din piatră, un segment din drumul roman imperial precum și o parte a unui cimitir medieval din sec. XII–XV.

 


Granita Romana (LIMESUL)

Munţii Meseş constituie o barieră între podişul înalt al Transilvaniei la est şi câmpia joasă a Tisei spre vest. Acest lanţ muntos, lung de cca. 80-100 km, era prevăzut cu mai multe locuri de trecere dintr-o parte în alta, fie pe văi, fie pe culmi.
În dreptul localităţii Moigrad se află cea mai largă şi cea mai accesibilă trecere între aceste două zone, care a fost utilizată din cele mai vechi timpuri pentru comerţ şi deplasări de trupe.

Romanii, la vremea lor, au blocat trecătoarea cu o reţea de fortificaţii care controlau tranzitul de mărfuri şi de oameni. În trecatoarea principală şi pe trecerile laterale, secundare, au fost construite elementele liniei avansate ale limesului (turnuri de pază şi supraveghere, incinte mai mici, baraje din valuri de pământ sau piatră). Din reţeaua de turnuri de pe graniţa provinciei de pe culmea Meseşului, multe au fost răscolite de căutătorii de comori.

În anii 1977-1983 au fost efectuate săpături arheologice şi sondaje la toate turnurile cunoscute şi identificate în faţa Porolissum-ului, iar ulterior au fost publicate. Cercetarile foarte recente ale barajului dintre Dealul Poguior şi Dealul Mare au identificat un burgus pe malul stâng al Văii Ortelecului, un zid de baraj lung de 2,5 km flancat de turnuri, poarta de trecere în zid între Poguior şi Dealul Mare.
La 1,5-2 km, în spatele acestei linii, au fost ridicate bazele militare, respective sediile pentru trupe (castrele). Ulterior, în preajma garnizoanelor fortificate, s-au dezvoltat aşezările civile cu apărare proprie. Toată această desfăşurare de forţe tactice, în cadrul strategiei generale, avea ca scop controlul lumii barbare (Daci, Vandali, Sarmaţi) cu scopul de a asigura pacea Provinciei.

Importanţa strategică a zonei s-a dovedit atât de mare încât la mai puţin de două decenii după cucerire (118-119 d.Chr.) zona de nord şi nord-vest a Daciei a fost transformată într-o provincie distinctă - Dacia Porolissensis cu un tip aparte de organizare militară, iar Porolissum a devenit, foarte probabil, capitala acestei unităţi administrative. În cadrul acestui complex, unde este dificil de separat apărarea graniţei de apărarea propriu-zisă a oraşului sau a complexului, castrul de pe Pomăt a fost cea mai mare şi cea mai importantă fortificaţie.

Dimensiunile, poziţia cu totul ieşită din comun, numeroasele unităţi militare care au staţionat, spaţiul mare ocupat de depozite şi ateliere de producţie îl desemnează ca pe o fortificaţie de referinţă. Numele locului “Pomăt”, este de origine sud-slavă şi înseamnă “amintirea de ceva demult”. Este foarte interesant faptul că aici slavii au înlocuit în buna parte vechea toponimie latină, locuind intens teritoriul în jurul castrului.

Complexul arheologic daco-roman Porolissum acoperă părţi din hotarele mai multor sate: Jac (com. Creaca), Brebi (com.Creaca), Moigrad (com.Mirşid), Ortelec şi Stana, azi suburbia ale muncipiului Zalău. Castrul se afla de fapt pe teritoriului satului Jac, dar pentru că accesul spre el şi în general spre complexul daco-roman, s-a făcut şi se face prin Moigrad, pentru că pe aici s-au construit drumuri de acces moderne, s-a încetăţenit identificarea Porolissum-ului cu Moigradul. Distanţa de la şoseaua Zalău-Creaca-Jibou până la complexul arheologic este de cca 3,5 km.