Language:

 
Romān? (Romānia)English (United Kingdom)

 
Granita Romana (LIMESUL)

Mun?ii Mese? constituie o barier? īntre podi?ul īnalt al Transilvaniei la est ?i cāmpia joas? a Tisei spre vest. Acest lan? muntos, lung de cca. 80-100 km, era prev?zut cu mai multe locuri de trecere dintr-o parte īn alta, fie pe v?i, fie pe culmi. Īn dreptul localit??ii Moigrad se afl? cea mai larg? ?i cea mai accesibil? trecere īntre aceste dou? zone, care a fost utilizat? din cele mai vechi timpuri pentru comer? ?i deplas?ri de trupe.

 

Romanii, la vremea lor, au blocat trec?toarea cu o re?ea de fortifica?ii care controlau tranzitului de m?rfuri ?i de oameni. Īn trecatoarea principal? ?i pe trecerile laterale, secundare, au fost construite elementele liniei avansate ale limesului (turnuri de paz? ?i supraveghere, incinte mai mici, baraje din valuri de p?mānt sau piatr?). Din re?eaua de turnuri de pe grani?a provinciei de pe culmea Mese?ului, multe au fost r?scolite de c?ut?torii de comori. Īn anii 1977-1983 au fost efectuate s?p?turi arheologice ?i sondaje la toate turnurile cunoscute ?i identificate īn fa?a Porolissum-ului, iar ulterior au fost publicate. Foarte recent, regretatul Al. V. Matei a cercetat barajul dintre Dealul Poguior ?i Dealul Mare identificānd un burgus pe malul stāng al V?ii Ortelecului, un zid de baraj lung de 2,5 km flancat de turnuri, poarta de trecere īn zid īntre Poguior ?i Dealul Mare.

La 1,5-2 km, īn spatele acestei linii, au fost ridicate bazele militare, respective sediile pentru trupe (castrele). Ulterior, īn preajma garnizoanelor fortificate, s-au dezvoltat a?ez?rile civile cu ap?rare proprie. Toat? aceast? desf??urare de for?e tactice, īn cadrul strategiei generale, avea ca scop controlul lumii barbare (Daci, Vandali, Sarma?i) cu scopul de a asigura pacea Provinciei.

Importan?a strategic? a zonei s-a dovedit atāt de mare īncāt la mai pu?in de dou? decenii dup? cucerire (118-119 d.Chr.) zona de nord ?i nord-vest a Daciei a fost transformat? īntr-o provincie distinct?-Dacia Porolissensis cu un tip aparte de organizare militar?, iar Porolissum a devenit, foarte probabil, capitala acestei unit??i administrative.

Īn cadrul acestui complex, unde este dificil de separat ap?rarea grani?ei de ap?rarea propriu-zis? a ora?ului sau a complexului, castrul de pe Pom?t a fost cea mai mare ?i cea mai important? fortifica?ie. Dimensiunile, pozi?ia cu totul ie?it? din comun, numeroasele unit??i militare care au sta?ionat, spa?iul mare ocupat de depozite ?i ateliere de produc?ie īl desemneaz? ca pe o fortifica?ie de referin??. Numele locului “Pom?t”, este de origine sud-slav? ?i īnseamn? “amintirea de ceva demult”. Este foarte interesant faptul c? aici slavii au īnlocuit īn buna parte vechea toponimie latin?, locuind intens teritoriul īn jurul castrului.

Complexul arheologic daco-roman Porolissum acoper? p?r?i din hotarele mai multor sate: Jac (com. Creaca), Brebi (com.Creaca), Moigrad (com.Mir?id), Ortelec ?i Stāna, azi suburbia ale muncipiului Zal?u. Castrul se afla de fapt pe teritoriului satului Jac, dar pentru c? accesul spre el ?i īn general spre complexul daco-roman, s-a f?cut ?i se face prin Moigrad, pentru c? pe aici s-au construit drumuri de acces moderne, s-a īncet??enit identificarea Porolissum-ului cu Moigradul. Distan?a de la ?oseaua Zal?u-Creaca-Jibou pān? la complexul arheologic este de cca 3,5 km.