Language:

 
Român? (România)English (United Kingdom)

 
Istorie
Index articol
Istorie
Pagina 2
Pagina 3
Pagina 4
Pagina 5
Toate paginile

 

Rezerva?ia arheologic? de la Porolissum cuprinde un important centru preistoric (neolitic, bronz, hallstatt) ?i dacic situate pe M?gura Moigradului (cca.15 ha), precum ?i fortifica?ii romane, valuri de p?mânt, (pe cca 8 km lungime), ?an?uri ?i ziduri de ap?rare, dou? castre romane, a?ezarea civil? a castrului mare vicus -militar, a?ezarea civil? urban? - municipiul roman Porolissum, necropole romane, amfiteatru roman, dou? aliniamente de apeducte pe piloni cu o lungime de cca 300 m. Toate aceste elemente de civiliza?ie roman? formau un important centru militar ?i urban, care a fost capital? a provinciei Dacia Porolissensis, organizat? de împ?ratul Hadrian, probabil în anul 123 d.Ch.

Municipium-ului roman Porolissum i se cunoa?te traseul zidului de incint?, amplasarea por?ilor principale de intrare în ora?, arterele principale de circula?ie – drumurile de piatr? pe care se v?d ?i ast?zi urmele carelor romane. În mijlocul acestei suprafe?e de peste 30 ha de teren pe care se întinde municipiul roman Porolissum a fost identificat ?i cercetat par?ial ?i forum-ul municipiului.

Întreg acest uria? ?i important complex arheologic este amplasat în centrul principalei trec?tori de vale din nord vestul Daciei, trec?toare realizat? prin ramifica?ia final? a mun?ilor Apuseni care este muntele Mese?, trec?toare cunoscut? în istorie sub denumirea de Poarta Mese?an?. Identificat arheologic înc? de la sfâr?itul secolului al XIX-lea, la Porolissum au fost efectuate cercet?ri arheologice, înc? de la începutul secolului al XX – lea acestea continuând în perioada interbelic?.

 

Cercet?rile ?tiintifice au identificat principalele componente ale rezerva?iei localizând si cercetând par?ial a?ezarea dacic? de pe M?gura Moigradului, castrul mare (300 x 240m) de pe dealul Pom?t, castrul mic(101x90m) de pe dealul Citera, amfiteatrul, terasa sanctuarelor, sistemul defensiv roman, valuri, ?an?uri pe cca 8 km lungime, ?i ziduri de ap?rare. Valul dublu - identificat ulterior ca fiind în fapt aliniamentele unui apeduct dublu (civil si militar); a fost construit pe piloni cu dimensiunile de 6x6m ?i respective de 3x3m., piloni lucra?i din zid?rie plin? de piatr? prins? cu mortar ?i care avea cca 3-4 etaje (aprox 30-35 m. în?l?ime). Cercet?rile arheologice începute in anul 1977 au investigat ?i decopertat obiectivele importante ale întregului complex arheologic. A fost delimitat castrul mare de pe dealul Pom?t, au fost s?pate integral cele patru por?i ?i principia castrului, a fost decopertat cca 80% din amfiteatrul roman, s-a decopertat strada principal? (cca 300 m.) de pe Terasa Sanctuarelor, au fost cercetate ?i decopertate dou? temple ?i ?apte case din a?ezarea militar? (vicus-ul militar), fiind identificat? ?i cercetat? integral fortifica?ia de poart? de pe latura nordic? a centrului Porolissum, cunoscut?, dup? inscrip?iile identificate aici, ca fiind vama de la Porolissum.


 

Cercet?rile arheologice realizate în ace?ti ultimi 30 de ani la Porolissum, au fost completate în mod fericit cu lucr?rile de conservare – in situ – a tuturor zidurilor cl?dirilor cercetate, peste 1.000m liniari de zid?rie roman? conservat? “in situ” constituindu-se, aici, la Porolissum unul dintre cele mai întinse muzee arheologice aflate în aer liber din România. Amplasat? în mijlocul trec?torii Poarta Mese?ean? pe platoul dealului Pomet, deal care reprezint? în?l?imea cea mai mare a zonei (501m altitudine), centrul roman Porolissum, prin lucr?rile de conservare realizate aici, a devenit cel mai important centru turistic pentru aceast? zon? de nord-vest a României.

Întreaga suprafa?? de peste 300 ha. a rezerva?iei arheologice este liber?, neafectat? de cl?diri mai târzii, din epoca medieval?, modern? sau contemporan?, zidurile romane fiind acoperite doar de câ?iva zeci de centimetri de p?mânt.

La Porolissum se pot foarte bine cerceta toate elementele componente ale unei fortifica?ii romane, ale unei a?ez?ri civile de lâng? castru (vicus militar) sau ale unui ora? roman cu toate elementele sale - forum, curia, macellum, ziduri de incint?, tram? stradal?, por?i de intrare, vama imperiului sau o necropol? roman?. Întreaga zon? care cuprinde templele, casele de locuit, por?ile castrului mare, principia castrului mare, cei cca. 500 ml. de tram? stradal? decopertat?, amfiteatrul conservat integral, peste 200 ml. ziduri de incint? de la castrul mare conserva?i, toate aceste monumente sunt conservate – in situ – ?i zona este amenajat? cu trasee, t?bli?e indicatoare ?i descrierea fiec?rui monument în lb.român? ?i lb.englez?, devenind un uria? muzeu în aer liber. A fost restaurat? integral porta praetoria a castrului de pe Pomet, singura reconstituire, de acest gen, din Europa central? ?i de sud-est. Este un element de referin?? pentru grupurile de turi?ti care viziteaz? complexul arheologic. Imaginea acestei reconstituiri figureaz? în importante lucr?ri despre limes-ul Imperiului Roman (D. Breeze, Limes of Roman Empire).

 


 

EPOCA PIETREI - Primele urme de locuire de pe M?gura Moigradului, apar?in perioadei neolitice, descoperirile fiind databile între 4800-4500 î.Chr. Acestei perioade i-au fost atribuite câteva complexe de tip locuin?? sau groap? de provizii.

 

EPOCA BRONZULUI ?i PRIMA EPOC? A FIERULUI - Înc? din a doua jum?tate a secolului al XIX-lea exist? numeroase men?iuni referitoare la descoperirea unor obiecte preistorice în zona Porolissum – Moigrad.

Colec?iile private de antichit??i, precum cea a familiei Wesselényi din Jibou sau Andrássy din Gârcei s-au îmbog??it gra?ie multor obiecte provenite din aceast? zon?. Se spunea c? ??ranii care munceau pe domeniile acestor familii nobiliare î?i puteau pl?ti obliga?iile inclusiv în antichit??i g?site în zona Moigradului.

Din epoca bronzului (aprox. 2500–1000 î. Chr.) se cunosc descoperiri arheologice de pe ”M?gura Moigradului” care domin? prin silueta impun?toare trec?toarea ”Poarta Mese?an?”. Este vorba despre vase ceramice dar ?i un topor de bronz aflat în colec?ia muzeului din Zal?u. Aceast? ultim? pies? a reprezentat la triburile epocii bronzului din Europa sud-estic? principala form? de afi?are ?i manifestare a statutului social al de?in?torului. Cu alte cuvinte a reprezentat în primul rând un însemn al puterii ?i doar în plan secundar o arm?.

De la sfâr?itul acestei perioade, din jurul anului 1000 î.Chr. dateaz? numeroase obiecte de bronz asociate în adev?rate tezaure. Aceste tezaure, cinci sau ?ase la num?r, descoperite întâmpl?tor la sf. sec. al XIX-lea – începutul sec. XX au ajuns în colec?iile unor muzee din ?ar? ?i str?in?tate. Sutele de piese de bronz, însumând o cantitate însemnat? de metal (o real? avu?ie în acele vremuri) sugereaz? existen?a în jurul anului 1000 î.Chr. ?i în secolul urm?tor a unui important centru de putere în zona anticului Porolissvm. Acest centru a prosperat în primul rând datorit? controlului pe care îl exercita asupra trec?torii Poarta Mese?an?, t?iat? de valea Ortelecului în cristalinul moale al Culmii Mese?ului. Pân? târziu, la amenajarea drumurilor moderne, aceast? trec?toare a reprezentat cea mai important? arter? de trecere ce f?cea leg?tura între Transilvania central? ?i nordic? ?i zona Tisei Superioare. Din componen?a acestor tezaure se remarc? numeroase vase din bronz, atribut al aristocra?iei r?zboinice, dar ?i arme ori podoabe. Re?edin?a acestui centru de putere din zona Moigradului nu a fost înc? descoperit?, dar numeroase indicii conduc c?tre ”Dealul C?mnin” din zona satului Jac, com. Creaca unde a fost cercetat? sumar o cetate cu val de p?mânt ?i ?an? de ap?rare.

 

EPOCA DACIC? (sec. II î.Chr. – II d.Chr.) Trec?toarea Poarta Mese?an? ?i ap?rarea acesteia a fost realizat? de regatul dacic, statul dacic, în sistemul lor caracteristic, fortifica?iile fiind amplasate pe vârful dealurilor Poguior, Citera ?i M?gura Moigradului.

Dealul Citera apare ca o în?l?ime izolat? cu trei laturi abrupte, a patra reprezentând o ?ea de leg?tur? dispus? la sud-vest spre dealul Pomet. Pe dealul Citera romanii au construit un castru pentru trupe auxiliare. Acesta este amplasat la cca. 500 m est-nord-est de col?ul de est al castrului de pe dealul Pomet. S?p?turile arheologice din anul 1958 au surprins un nivel incendiat de locuire dacic?. Aparent adosat? castrului roman din piatr? ne apare o incint? din p?mânt, descoperit? în anul 1958, descris? atunci ?i mai târziu ca un val cu ?an? interior. Cercet?rile arheologice care au urmat, ?i care au sondat amenajarea în mai multe puncte, au demonstrat ca valul descris anterior este de fapt um?rul ?an?ului vizibil la suprafa??. Acesta este actualmente colmatat cu resturile unui val scurs în timp. Pe laturile de sud ?i nord traseul valului ?i a ?an?ului poate fi doar intuit, pantele accentuate ?i factorii antropici (pe latura de sud fiind vizibile înc? zonele romane de exploatare a pietrei pentru ridicarea fortifica?iei) distrugând sau mascând conturul amenaj?rii. Astfel presupusa incinta sugereaz? o form? aproximativ dreptunghiular? cu laturile de aprox. 300x200m, traseul incintei urm?rîndu-l pe cel al curbei de nivel situat? la cel pu?in 15-20m mai jos de cota maxim? a dealului. Cu toate c? în nici una din s?p?turile arheologice efectuate prin aceast? amenajare nu a fost descoperit vreun material arheologic, putem avansa ipoteza conform c?reia aceast? amenajare a fost realizat? în epoca dacic?.

Prezen?a a?ez?rii fortificate de pe M?gura Moigradului în zona Por?ii Mese?ene nu este întâmpl?toare. Punct obligatoriu de trecere, principala cale de acces nord - vestic? spre ?i dinspre Transilvania, locul ne apare ca o important? cale de comunica?ie frecventat? atât de negustori cât ?i de oricine c?uta s? ias? sau s? intre în Transilvania.

Deal de origine vulcanic?, o masiv? mas? de piatr? (andezit, granit, etc.) care este exploatat? în prezent de o carier? situat? pe versantul de S - V al dealului, M?gura Moigradului ne apare ca un impresionant trunchi de con cu altitudinea maxim? de 514 m. ?i o diferen?? de nivel fa?? de valea Ortelecului, care a creat trec?toarea amintit?, de 224 m. Platoul superior al conului vulcanic amintit, de form? oval?, are un diametru mare de cca. 400 m., iar cel mic de cca. 250 m., suprafa?a total? a acestuia fiind de 7 ha Intrat? în literatura de specialitate de timpuriu datorit? descoperirii unor tezaure dacice din argint de podoabe sau monede, iar mai apoi, în urma s?p?turilor arheologice din anii 1938-39, 1940-41, 1958-1959 ca necropol? dacic? de incinera?ie, situl arheologic de pe M?gura Moigradului ni se contureaz? tot mai mult ca o întins? ?i prosper? a?ezare dacic? fortificat? precedat? îns? de o zon? cu caracter cultic databil? în a doua jum?tate a sec. II – I î.Chr.

 


 

EPOCA ROMAN? (sec. II-III d.Chr.) Dup? înfrângerea ?i supunerea regatului lui Decebal, romanii s-au folosit din plin de aceste posibilit??i strategice oferite de vechile fortifica?ii ?i artere de circula?ie amenajate anterior de c?tre daci. Astfel, direct în trec?toarea ap?rat? de fortifica?ia dacic? de pe dealul Poguior, romanii au construit un castru cu dimensiunile de 80 x 65 m ?i un zid de ap?rare care blocheaz? întreaga trec?toare, iar peste cetatea dacic? de pe dealul Citera a fost construit castrul pentru unitatea special? alc?tuit? din arca?i palmyreni.

Preluând numele Porolisso al vechii dave dacice de pe M?gura Moigradului, bazându-se pe realit??ile strategice ale zonei de trec?toare, realit??i excelent folosite de c?tre daci, romanii edific? aici unul din cele mai importante ?i complexe sisteme de ap?rare cunoscut sub denumirea de limes porolissensis. La finalul r?zboaielor dacice din vara anului 106 d. Chr., Imperiul Roman a cucerit ?i organizat ca provincie roman? teritoriul regatului lui Decebal. În partea de nord-vest a Daciei, pe Muntele Mese?, romanii au conturat ?i organizat frontiera (limesul) care delimita spa?iul cucerit de c?tre Imperiul Roman, de teritoriile necucerite ?i neintroduse în unitatea administrativ? a provinciei Dacia, teritorii locuite de popula?ia dacilor liberi ?i alte semin?ii barbare (sarma?i, vandali). Frontiera roman? –limesul – Imperiului Roman de pe Muntele Mese? era constituit? din cca. 60 de turnuri de supraveghere lucrate din piatr? ?i lemn. În fa?a turnurilor, pe punctele de trecere, au fost construite fortifica?ii din p?mânt ?i lemn, cu ?an?uri, valuri ?i palisade de ap?rare, iar în spatele acestei linii de turnuri ?i fortifica?ii liniare de ap?rare, la câ?iva km. distan??, se afl? amplasate castrele romane de la Bologa – Resculum, Buciumi, Româna?i - Largiana, Romita – Certiae, Moigrad – Porolissum ?i Tih?u pe Some?, iar castrul de la Sutoru – Optatiana asigura controlul drumului imperial Napoca – Porolissum. În fa?a complexului civil Porolissum a fost identificat un val ?i un ?an? de ap?rare pe circa 8 km. lungime.

Ap?rarea trec?torii Poarta Mese?an? (Valea Ortelecului) a fost asigurat? ?i de un zid de ap?rare construit în piatr?, identificat pe o lungime de cca. 6 km. lungime. Aceste complexe sisteme defensive construite de romani în zona Mese?ului sunt comparabile cu marile sisteme de ap?rare construite de romani în Anglia – „Hadrian’s Wall – ?i cele din Germania „Agri Decumates” sau fortifica?iile Palmyrei romane.

Datorit? importan?ei strategice deosebite al acestui sistem defensiv – limes porolissensis – edificat de romani în zona Porolissum, împ?ratul roman Hadrian, în jurul anului 120 d. Chr., când reorganizeaz? ap?rarea întregii provincii Dacia, în nord-vestul unit??ii administrative a provinciei Dacia, organizeaz? subdiviziunea Dacia Porolissensis, cu capitala la Porolissum, la fel cum Dacia Apulensis î?i avea capitala la Apulum (Alba Iulia), sau provincia din sud, Dacia Malvensis, cu capitala la Malva. Având în vedere importan?a strategic? deosebit? a ap?r?rii Por?ii Mese?ene, a singurei trec?tori de vale accesibile de traversare a barierei naturale (Muntele Mese?), Imperiul Roman a construit la Porolissum o important? baz? militar? pentru cei cca. 3500 de solda?i din trupele auxiliare ?i deta?amente din legiunile romane care au sta?ionat permanent sau temporar în cele dou? mari castre romane ?i în cele 5 fortifica?ii mai mici de tip burgus. Castrul cel mare amplasat pe dalul Pomet are dimensiunile de 300 x 240 m ?i este cel mai mare castru de trupe auxiliare constuit in Dacia roman?, sediul permanent pentru cohorta a V-a de lingoni ?i coh I Britanica, iar de la începutul sec III d.Chr. a fost sediul ?i al trupei romane format? din cet??eni romani cohorta a III-a Campestris civium romanorum.

În castrul de pe dealul Citera cu dimensiunile de cca. 110 x 90 m a sta?ionat o trup? special? de lupt?tori pentru spa?iile libere de pe câmpie ( cum sunt teritoriile din fa?a fortifica?iilor de la Porolissum, spre Pannonia) trupa de arca?i palmyreni adu?i din Palmyra înc? de la începutul sec II d.Chr. ?i care au r?mas în continuare la Porolissum. Cunoscut? cu numele de Numerus palmyrenorum sagittariorum porolissensium, unitatea avea si un deta?ament de arca?i c?l?re?i. Aceast? trup? special? de ”poli?ie c?lare” prin modul s?u de lupt? (erau foarte cruzi cu du?mani) au fost folosi?i romani pentru incursiunile romanilor din ”barbaricum” pentru ai impresiona ?i ?ine sub ascultare pe locuitorii satelor din zona aflat? în apropierea limesului. Mutându-i pe daci din dava lor de pe M?gura Moigradului la poalele dealului Pomet ?i în jurul acestuia unde romanii au construit castul cel mare, coloni?ti romani ?i b??tina?ii daci au edificat o a?ezare nou? construit? dup? toate regulile cunoscute în lumea antic?, a?ezare care preia numele vechi dave dacice adic? de Porolissum. În jurul castului roman de pe Pomet se dezvolt? a?ezarea civil? în care locuiau familiile solda?ilor. În zona zidului de ap?rare al ora?ului au fost descoperite pe Terasa Sanctuarelor mai multe temple dintre care templul lui Dyonysos cunoscut la romani sub denumirea de Liber Pater a fost cercetat integral.

Cercet?rile arheologice efectuate în acest templu au pus în eviden?? refacerea interiorului acestui templu într-o perioad? imediat urm?toare plec?rii oficialit??ilor romane din ora?. Cu împ?r?irea interiorului templului cu ziduri lucrate din monumente romane refolosite si refolosirea absidei s-a ob?inut astfel un interior de bazilic? paleocre?tin?. Împreun? cu astfel de piese cre?tine (crucea de plumb, p?unul opai?, vasul cu simboluri cre?tine) descoperite la Porolissum, prezen?a basilici paleocre?tine aici in nord vestul Daciei este reprezint? unul dintre ce mai puternice argumente ale cre?tinismului apostolic al românilor.


 

Un moment deosebit de important în via?a comunit??ii daco – romane de la Porolissum l-a constituit succesul lui Septimius Severus comandatul trupei romane de la Carnuntum (Viena) din Pannonia, care ?i cu sprijinul solda?ilor romani din provinciile Dacice ( Porolissensis, Malvensis, Apulensis) a devenit împ?rat recunoscut de senatul Romei. Întemeietor la începutul sec III d.Chr. al dinastiei Severilor, împ?ratul Septimius Severus a raspl?tit credin?a solda?ilor ?i cet??enilor de al Porolissum care l-au ajutat în ascensiunea sa, acodând dreptul veteranilor din trupele de pe limesul porolissensis s? î?i construiasc? pe teritoriul armatei, al statului roman o a?ezare care are statutul de municipium – noua a?ezare este cunoscut? sub denumirea cu care apare în inscrip?ii Municipium Septimium Porolissense. La începutul sec.al III-lea d.Chr. grupând trupele romane de la Porolissum în castrul mare de pe dealul Pomet, pe locul unuia din castrele trupelor auxiliare de la Porolissum se construie?te o a?ezare urban? nou?, cu trama stradal? ?i organizarea intern? specific? a?ez?rilor minicipale. Noii a?ez?ri urbane dezvoltate pe cele 30 de hectare amplasate la sud est de latura dextra a castrului mare de pe dealul Pomet, i s-a descoperit ?i cercetat par?ial forumul ora?ului, capitolul ?i macellum (pia?a ora?ului). Lucr?rile de construc?ie a noului castru mare de pe dealul Pomet ?i a noi a?ez?ri urbane municipale erau singur terminate la anul 214 d.Chr. când Porolissum-ul prime?te vizita împ?ratului Marcus Aurelius Antonnius (Caracalla) – fiul mai mare al împ?ratului Septimius Severus. Cu aceast? ocazie sunt reparate templele ora?ului, inscrip?iile descoperite la templul lui Liber Pater fac referire la aceste lucr?ri. Trupele romane de la Porolissum îi ridic? împ?ratului o statuie ecvestr? de bronz în m?rime natural?, care il prezint? pe împ?rat în ipostaza de imperator cu salutul roman cu bra?ul drept întins în fa?? Este acela?i tip de statuie ca cea p?strat? intact? la Roma ?i care îl reprezint? pe împ?ratul Marcus Aurelius. Prin amplasarea statui în fa?a por?ii praetoria a castului mare de pe Pomet, cohorta a III-a Campestris ce sta?iona castrul de la Porolissum î?i manifest? gratitudinea pentru împ?ratul care le-a dublat solda ?i care acum intr? cu toate onorurile cuvenite prin poarta de onoare (praetoria) a noului castru construit sub domnia sa ?i cu directa sa contribu?ie.

Cele patru inscrip?ii descoperite la cele patru por?i de intrare amintesc de acest fapt, c? împ?ratul Marcus Aurelius Antonnius – Caracalla - Fecit – a f?cut aceast? lucrare (castrul).

Ora?ul ?i întreaga zon? Porolissum s-a dezvoltat economic într-un mod vertiginos, profitând de cele mai bune condi?ii de afaceri pe care l-a reprezentat dintotdeauna schimbul comercial cu barbarii de peste limes. Produsele ceramice de lux au ajuns departe in barbaricum pân? în sudul Poloniei, Slovacia ?i estul Ungariei.

Nu e întâmpl?tor ca la Porolissum au fost identificate mai multe ateliere care falsificau monede, sigur folosite în comer?ul cu localnici. Via?a tipic roman?, forma mentis romana se manifest? ?i la Porolissum, ca o capital? de provincie, ora?ul ?i ceilal?i locuitori (solda?ii ?i familiile lor), ajungeau la cca. 15000 de locuitori la momentul când împ?ratul Caracala ?i mama sa Iulia Domna ajung la Porolissum în anul 214 d.Chr. Aici se inspecteaz? noile fortifica?ii militare (castul nou cu incinta ?i por?ile de piatr?) si sigur se asista la spectacole care sunt preg?tite ?i au loc în amfiteatrul roman de la Porolissum.

Amfiteatrul roman de al Porolissum la început a fost construit din lemn. La anul 157 d.Chr. sub directa comand? ?i sprijin financiar dat de împ?ratul Marcus Aurelius, a fost reconstruit din piatr?. Ca suprafa?? a arenei, arena amfiteatrului de la Porolissum o dep??e?te pe cea amfiteatrului de la Ulpia Traiana – capitala Daciei – colonie edificat? de împ?ratul Traian.

 

PERIOADA MEDIEVAL? TIMPURIE (SEC. VII-XIII) De?i la Porolissum se desf??oar? cercet?ri de mult timp, exist? pu?ine vestigii din perioada medieval? timpurie. Deocamdat?, la Porolissum nu au fost descoperite vestigii arheologice databile în sec. VII-IX. Din secolele X-XIII avem un cimitir de inhuma?ie identificat în zona municipiului roman, în apropiere de forum. Foarte interesante sunt chiliile din zona Jacului din punctele „C?mnin” ?i „Viile jacului”, chilii care sunt deocamdat? necercetate arheologic. Nu este exclus? posibilitatea ca acestea s? dateze din perioada medieval? timpurie. La Moigrad pe „M?gur?”, prin cercet?ri arheologice sistematice au fost eviden?iate urmele unei fortifica?ii medievale timpurii. Artefactele descoperite aici plaseaz? cetatea de p?mânt în sec. X-XIII.

Cel mai important punct de trecere peste linia mun?ilor Mese?, Poarta Mese?an? ?i-a f?cut debutul în literatura istoric? de specialitate, mai ales datorit? descoperirilor de epoc? roman?. Aspectul infrastructural al trec?torii, nu numai c? a asigurat elemente militare foarte bine adaptabile la teren, dara contribuit ?i la dezvoltarea economic? a zonei în care se afl?, respectiv al arealului, pe care l-a deservit. Vorbim aici mai ales de transportul s?rii, al c?rei intensificare se poate observa cel mai bine în Evul Mediu.

Din punct de vedere militar, amintim câteva evenimente importante din perioada medieval? timpurie care au implicat Poarta Mese?ean?: primele incursiuni ale ungurilor, campaniile militare împotriva cumanilor ?i pecenegilor al regelui maghiari Ladislau I cel Sfânt, sau folosirea trec?torii de c?tre regele Andrei al III-lea (în ianuarie 1291) în drumul s?u spre Transilvania central?. Descoperirile medievale timpurii datate pe palierul cronologic al secolelor X – XIII, dovedesc clar aspectul militar al zonei ce înconjoar? zona trec?torii. Cercet?rile arheologice din punctele Moigrad „M?gur?”, Jac „C?mnin” ?i Ortelec „Cetate” au dovedit o activitate intens? de fortificare a zonei în perioada evului mediu timpuriu (sec. X-XIII).