Language:

 
Român? (România)English (United Kingdom)

 
Istorie - Pagina 5
Index articol
Istorie
Pagina 2
Pagina 3
Pagina 4
Pagina 5
Toate paginile

 

Un moment deosebit de important în via?a comunit??ii daco – romane de la Porolissum l-a constituit succesul lui Septimius Severus comandatul trupei romane de la Carnuntum (Viena) din Pannonia, care ?i cu sprijinul solda?ilor romani din provinciile Dacice ( Porolissensis, Malvensis, Apulensis) a devenit împ?rat recunoscut de senatul Romei. Întemeietor la începutul sec III d.Chr. al dinastiei Severilor, împ?ratul Septimius Severus a raspl?tit credin?a solda?ilor ?i cet??enilor de al Porolissum care l-au ajutat în ascensiunea sa, acodând dreptul veteranilor din trupele de pe limesul porolissensis s? î?i construiasc? pe teritoriul armatei, al statului roman o a?ezare care are statutul de municipium – noua a?ezare este cunoscut? sub denumirea cu care apare în inscrip?ii Municipium Septimium Porolissense. La începutul sec.al III-lea d.Chr. grupând trupele romane de la Porolissum în castrul mare de pe dealul Pomet, pe locul unuia din castrele trupelor auxiliare de la Porolissum se construie?te o a?ezare urban? nou?, cu trama stradal? ?i organizarea intern? specific? a?ez?rilor minicipale. Noii a?ez?ri urbane dezvoltate pe cele 30 de hectare amplasate la sud est de latura dextra a castrului mare de pe dealul Pomet, i s-a descoperit ?i cercetat par?ial forumul ora?ului, capitolul ?i macellum (pia?a ora?ului). Lucr?rile de construc?ie a noului castru mare de pe dealul Pomet ?i a noi a?ez?ri urbane municipale erau singur terminate la anul 214 d.Chr. când Porolissum-ul prime?te vizita împ?ratului Marcus Aurelius Antonnius (Caracalla) – fiul mai mare al împ?ratului Septimius Severus. Cu aceast? ocazie sunt reparate templele ora?ului, inscrip?iile descoperite la templul lui Liber Pater fac referire la aceste lucr?ri. Trupele romane de la Porolissum îi ridic? împ?ratului o statuie ecvestr? de bronz în m?rime natural?, care il prezint? pe împ?rat în ipostaza de imperator cu salutul roman cu bra?ul drept întins în fa?? Este acela?i tip de statuie ca cea p?strat? intact? la Roma ?i care îl reprezint? pe împ?ratul Marcus Aurelius. Prin amplasarea statui în fa?a por?ii praetoria a castului mare de pe Pomet, cohorta a III-a Campestris ce sta?iona castrul de la Porolissum î?i manifest? gratitudinea pentru împ?ratul care le-a dublat solda ?i care acum intr? cu toate onorurile cuvenite prin poarta de onoare (praetoria) a noului castru construit sub domnia sa ?i cu directa sa contribu?ie.

Cele patru inscrip?ii descoperite la cele patru por?i de intrare amintesc de acest fapt, c? împ?ratul Marcus Aurelius Antonnius – Caracalla - Fecit – a f?cut aceast? lucrare (castrul).

Ora?ul ?i întreaga zon? Porolissum s-a dezvoltat economic într-un mod vertiginos, profitând de cele mai bune condi?ii de afaceri pe care l-a reprezentat dintotdeauna schimbul comercial cu barbarii de peste limes. Produsele ceramice de lux au ajuns departe in barbaricum pân? în sudul Poloniei, Slovacia ?i estul Ungariei.

Nu e întâmpl?tor ca la Porolissum au fost identificate mai multe ateliere care falsificau monede, sigur folosite în comer?ul cu localnici. Via?a tipic roman?, forma mentis romana se manifest? ?i la Porolissum, ca o capital? de provincie, ora?ul ?i ceilal?i locuitori (solda?ii ?i familiile lor), ajungeau la cca. 15000 de locuitori la momentul când împ?ratul Caracala ?i mama sa Iulia Domna ajung la Porolissum în anul 214 d.Chr. Aici se inspecteaz? noile fortifica?ii militare (castul nou cu incinta ?i por?ile de piatr?) si sigur se asista la spectacole care sunt preg?tite ?i au loc în amfiteatrul roman de la Porolissum.

Amfiteatrul roman de al Porolissum la început a fost construit din lemn. La anul 157 d.Chr. sub directa comand? ?i sprijin financiar dat de împ?ratul Marcus Aurelius, a fost reconstruit din piatr?. Ca suprafa?? a arenei, arena amfiteatrului de la Porolissum o dep??e?te pe cea amfiteatrului de la Ulpia Traiana – capitala Daciei – colonie edificat? de împ?ratul Traian.

 

PERIOADA MEDIEVAL? TIMPURIE (SEC. VII-XIII) De?i la Porolissum se desf??oar? cercet?ri de mult timp, exist? pu?ine vestigii din perioada medieval? timpurie. Deocamdat?, la Porolissum nu au fost descoperite vestigii arheologice databile în sec. VII-IX. Din secolele X-XIII avem un cimitir de inhuma?ie identificat în zona municipiului roman, în apropiere de forum. Foarte interesante sunt chiliile din zona Jacului din punctele „C?mnin” ?i „Viile jacului”, chilii care sunt deocamdat? necercetate arheologic. Nu este exclus? posibilitatea ca acestea s? dateze din perioada medieval? timpurie. La Moigrad pe „M?gur?”, prin cercet?ri arheologice sistematice au fost eviden?iate urmele unei fortifica?ii medievale timpurii. Artefactele descoperite aici plaseaz? cetatea de p?mânt în sec. X-XIII.

Cel mai important punct de trecere peste linia mun?ilor Mese?, Poarta Mese?an? ?i-a f?cut debutul în literatura istoric? de specialitate, mai ales datorit? descoperirilor de epoc? roman?. Aspectul infrastructural al trec?torii, nu numai c? a asigurat elemente militare foarte bine adaptabile la teren, dara contribuit ?i la dezvoltarea economic? a zonei în care se afl?, respectiv al arealului, pe care l-a deservit. Vorbim aici mai ales de transportul s?rii, al c?rei intensificare se poate observa cel mai bine în Evul Mediu.

Din punct de vedere militar, amintim câteva evenimente importante din perioada medieval? timpurie care au implicat Poarta Mese?ean?: primele incursiuni ale ungurilor, campaniile militare împotriva cumanilor ?i pecenegilor al regelui maghiari Ladislau I cel Sfânt, sau folosirea trec?torii de c?tre regele Andrei al III-lea (în ianuarie 1291) în drumul s?u spre Transilvania central?. Descoperirile medievale timpurii datate pe palierul cronologic al secolelor X – XIII, dovedesc clar aspectul militar al zonei ce înconjoar? zona trec?torii. Cercet?rile arheologice din punctele Moigrad „M?gur?”, Jac „C?mnin” ?i Ortelec „Cetate” au dovedit o activitate intens? de fortificare a zonei în perioada evului mediu timpuriu (sec. X-XIII).