Language:

 
Român? (România)English (United Kingdom)

 
Istorie - Pagina 4
Index articol
Istorie
Pagina 2
Pagina 3
Pagina 4
Pagina 5
Toate paginile

 

EPOCA ROMAN? (sec. II-III d.Chr.) Dup? înfrângerea ?i supunerea regatului lui Decebal, romanii s-au folosit din plin de aceste posibilit??i strategice oferite de vechile fortifica?ii ?i artere de circula?ie amenajate anterior de c?tre daci. Astfel, direct în trec?toarea ap?rat? de fortifica?ia dacic? de pe dealul Poguior, romanii au construit un castru cu dimensiunile de 80 x 65 m ?i un zid de ap?rare care blocheaz? întreaga trec?toare, iar peste cetatea dacic? de pe dealul Citera a fost construit castrul pentru unitatea special? alc?tuit? din arca?i palmyreni.

Preluând numele Porolisso al vechii dave dacice de pe M?gura Moigradului, bazându-se pe realit??ile strategice ale zonei de trec?toare, realit??i excelent folosite de c?tre daci, romanii edific? aici unul din cele mai importante ?i complexe sisteme de ap?rare cunoscut sub denumirea de limes porolissensis. La finalul r?zboaielor dacice din vara anului 106 d. Chr., Imperiul Roman a cucerit ?i organizat ca provincie roman? teritoriul regatului lui Decebal. În partea de nord-vest a Daciei, pe Muntele Mese?, romanii au conturat ?i organizat frontiera (limesul) care delimita spa?iul cucerit de c?tre Imperiul Roman, de teritoriile necucerite ?i neintroduse în unitatea administrativ? a provinciei Dacia, teritorii locuite de popula?ia dacilor liberi ?i alte semin?ii barbare (sarma?i, vandali). Frontiera roman? –limesul – Imperiului Roman de pe Muntele Mese? era constituit? din cca. 60 de turnuri de supraveghere lucrate din piatr? ?i lemn. În fa?a turnurilor, pe punctele de trecere, au fost construite fortifica?ii din p?mânt ?i lemn, cu ?an?uri, valuri ?i palisade de ap?rare, iar în spatele acestei linii de turnuri ?i fortifica?ii liniare de ap?rare, la câ?iva km. distan??, se afl? amplasate castrele romane de la Bologa – Resculum, Buciumi, Româna?i - Largiana, Romita – Certiae, Moigrad – Porolissum ?i Tih?u pe Some?, iar castrul de la Sutoru – Optatiana asigura controlul drumului imperial Napoca – Porolissum. În fa?a complexului civil Porolissum a fost identificat un val ?i un ?an? de ap?rare pe circa 8 km. lungime.

Ap?rarea trec?torii Poarta Mese?an? (Valea Ortelecului) a fost asigurat? ?i de un zid de ap?rare construit în piatr?, identificat pe o lungime de cca. 6 km. lungime. Aceste complexe sisteme defensive construite de romani în zona Mese?ului sunt comparabile cu marile sisteme de ap?rare construite de romani în Anglia – „Hadrian’s Wall – ?i cele din Germania „Agri Decumates” sau fortifica?iile Palmyrei romane.

Datorit? importan?ei strategice deosebite al acestui sistem defensiv – limes porolissensis – edificat de romani în zona Porolissum, împ?ratul roman Hadrian, în jurul anului 120 d. Chr., când reorganizeaz? ap?rarea întregii provincii Dacia, în nord-vestul unit??ii administrative a provinciei Dacia, organizeaz? subdiviziunea Dacia Porolissensis, cu capitala la Porolissum, la fel cum Dacia Apulensis î?i avea capitala la Apulum (Alba Iulia), sau provincia din sud, Dacia Malvensis, cu capitala la Malva. Având în vedere importan?a strategic? deosebit? a ap?r?rii Por?ii Mese?ene, a singurei trec?tori de vale accesibile de traversare a barierei naturale (Muntele Mese?), Imperiul Roman a construit la Porolissum o important? baz? militar? pentru cei cca. 3500 de solda?i din trupele auxiliare ?i deta?amente din legiunile romane care au sta?ionat permanent sau temporar în cele dou? mari castre romane ?i în cele 5 fortifica?ii mai mici de tip burgus. Castrul cel mare amplasat pe dalul Pomet are dimensiunile de 300 x 240 m ?i este cel mai mare castru de trupe auxiliare constuit in Dacia roman?, sediul permanent pentru cohorta a V-a de lingoni ?i coh I Britanica, iar de la începutul sec III d.Chr. a fost sediul ?i al trupei romane format? din cet??eni romani cohorta a III-a Campestris civium romanorum.

În castrul de pe dealul Citera cu dimensiunile de cca. 110 x 90 m a sta?ionat o trup? special? de lupt?tori pentru spa?iile libere de pe câmpie ( cum sunt teritoriile din fa?a fortifica?iilor de la Porolissum, spre Pannonia) trupa de arca?i palmyreni adu?i din Palmyra înc? de la începutul sec II d.Chr. ?i care au r?mas în continuare la Porolissum. Cunoscut? cu numele de Numerus palmyrenorum sagittariorum porolissensium, unitatea avea si un deta?ament de arca?i c?l?re?i. Aceast? trup? special? de ”poli?ie c?lare” prin modul s?u de lupt? (erau foarte cruzi cu du?mani) au fost folosi?i romani pentru incursiunile romanilor din ”barbaricum” pentru ai impresiona ?i ?ine sub ascultare pe locuitorii satelor din zona aflat? în apropierea limesului. Mutându-i pe daci din dava lor de pe M?gura Moigradului la poalele dealului Pomet ?i în jurul acestuia unde romanii au construit castul cel mare, coloni?ti romani ?i b??tina?ii daci au edificat o a?ezare nou? construit? dup? toate regulile cunoscute în lumea antic?, a?ezare care preia numele vechi dave dacice adic? de Porolissum. În jurul castului roman de pe Pomet se dezvolt? a?ezarea civil? în care locuiau familiile solda?ilor. În zona zidului de ap?rare al ora?ului au fost descoperite pe Terasa Sanctuarelor mai multe temple dintre care templul lui Dyonysos cunoscut la romani sub denumirea de Liber Pater a fost cercetat integral.

Cercet?rile arheologice efectuate în acest templu au pus în eviden?? refacerea interiorului acestui templu într-o perioad? imediat urm?toare plec?rii oficialit??ilor romane din ora?. Cu împ?r?irea interiorului templului cu ziduri lucrate din monumente romane refolosite si refolosirea absidei s-a ob?inut astfel un interior de bazilic? paleocre?tin?. Împreun? cu astfel de piese cre?tine (crucea de plumb, p?unul opai?, vasul cu simboluri cre?tine) descoperite la Porolissum, prezen?a basilici paleocre?tine aici in nord vestul Daciei este reprezint? unul dintre ce mai puternice argumente ale cre?tinismului apostolic al românilor.