Language:

 
Român? (România)English (United Kingdom)

 
Istorie - Pagina 3
Index articol
Istorie
Pagina 2
Pagina 3
Pagina 4
Pagina 5
Toate paginile

 

EPOCA PIETREI - Primele urme de locuire de pe M?gura Moigradului, apar?in perioadei neolitice, descoperirile fiind databile între 4800-4500 î.Chr. Acestei perioade i-au fost atribuite câteva complexe de tip locuin?? sau groap? de provizii.

 

EPOCA BRONZULUI ?i PRIMA EPOC? A FIERULUI - Înc? din a doua jum?tate a secolului al XIX-lea exist? numeroase men?iuni referitoare la descoperirea unor obiecte preistorice în zona Porolissum – Moigrad.

Colec?iile private de antichit??i, precum cea a familiei Wesselényi din Jibou sau Andrássy din Gârcei s-au îmbog??it gra?ie multor obiecte provenite din aceast? zon?. Se spunea c? ??ranii care munceau pe domeniile acestor familii nobiliare î?i puteau pl?ti obliga?iile inclusiv în antichit??i g?site în zona Moigradului.

Din epoca bronzului (aprox. 2500–1000 î. Chr.) se cunosc descoperiri arheologice de pe ”M?gura Moigradului” care domin? prin silueta impun?toare trec?toarea ”Poarta Mese?an?”. Este vorba despre vase ceramice dar ?i un topor de bronz aflat în colec?ia muzeului din Zal?u. Aceast? ultim? pies? a reprezentat la triburile epocii bronzului din Europa sud-estic? principala form? de afi?are ?i manifestare a statutului social al de?in?torului. Cu alte cuvinte a reprezentat în primul rând un însemn al puterii ?i doar în plan secundar o arm?.

De la sfâr?itul acestei perioade, din jurul anului 1000 î.Chr. dateaz? numeroase obiecte de bronz asociate în adev?rate tezaure. Aceste tezaure, cinci sau ?ase la num?r, descoperite întâmpl?tor la sf. sec. al XIX-lea – începutul sec. XX au ajuns în colec?iile unor muzee din ?ar? ?i str?in?tate. Sutele de piese de bronz, însumând o cantitate însemnat? de metal (o real? avu?ie în acele vremuri) sugereaz? existen?a în jurul anului 1000 î.Chr. ?i în secolul urm?tor a unui important centru de putere în zona anticului Porolissvm. Acest centru a prosperat în primul rând datorit? controlului pe care îl exercita asupra trec?torii Poarta Mese?an?, t?iat? de valea Ortelecului în cristalinul moale al Culmii Mese?ului. Pân? târziu, la amenajarea drumurilor moderne, aceast? trec?toare a reprezentat cea mai important? arter? de trecere ce f?cea leg?tura între Transilvania central? ?i nordic? ?i zona Tisei Superioare. Din componen?a acestor tezaure se remarc? numeroase vase din bronz, atribut al aristocra?iei r?zboinice, dar ?i arme ori podoabe. Re?edin?a acestui centru de putere din zona Moigradului nu a fost înc? descoperit?, dar numeroase indicii conduc c?tre ”Dealul C?mnin” din zona satului Jac, com. Creaca unde a fost cercetat? sumar o cetate cu val de p?mânt ?i ?an? de ap?rare.

 

EPOCA DACIC? (sec. II î.Chr. – II d.Chr.) Trec?toarea Poarta Mese?an? ?i ap?rarea acesteia a fost realizat? de regatul dacic, statul dacic, în sistemul lor caracteristic, fortifica?iile fiind amplasate pe vârful dealurilor Poguior, Citera ?i M?gura Moigradului.

Dealul Citera apare ca o în?l?ime izolat? cu trei laturi abrupte, a patra reprezentând o ?ea de leg?tur? dispus? la sud-vest spre dealul Pomet. Pe dealul Citera romanii au construit un castru pentru trupe auxiliare. Acesta este amplasat la cca. 500 m est-nord-est de col?ul de est al castrului de pe dealul Pomet. S?p?turile arheologice din anul 1958 au surprins un nivel incendiat de locuire dacic?. Aparent adosat? castrului roman din piatr? ne apare o incint? din p?mânt, descoperit? în anul 1958, descris? atunci ?i mai târziu ca un val cu ?an? interior. Cercet?rile arheologice care au urmat, ?i care au sondat amenajarea în mai multe puncte, au demonstrat ca valul descris anterior este de fapt um?rul ?an?ului vizibil la suprafa??. Acesta este actualmente colmatat cu resturile unui val scurs în timp. Pe laturile de sud ?i nord traseul valului ?i a ?an?ului poate fi doar intuit, pantele accentuate ?i factorii antropici (pe latura de sud fiind vizibile înc? zonele romane de exploatare a pietrei pentru ridicarea fortifica?iei) distrugând sau mascând conturul amenaj?rii. Astfel presupusa incinta sugereaz? o form? aproximativ dreptunghiular? cu laturile de aprox. 300x200m, traseul incintei urm?rîndu-l pe cel al curbei de nivel situat? la cel pu?in 15-20m mai jos de cota maxim? a dealului. Cu toate c? în nici una din s?p?turile arheologice efectuate prin aceast? amenajare nu a fost descoperit vreun material arheologic, putem avansa ipoteza conform c?reia aceast? amenajare a fost realizat? în epoca dacic?.

Prezen?a a?ez?rii fortificate de pe M?gura Moigradului în zona Por?ii Mese?ene nu este întâmpl?toare. Punct obligatoriu de trecere, principala cale de acces nord - vestic? spre ?i dinspre Transilvania, locul ne apare ca o important? cale de comunica?ie frecventat? atât de negustori cât ?i de oricine c?uta s? ias? sau s? intre în Transilvania.

Deal de origine vulcanic?, o masiv? mas? de piatr? (andezit, granit, etc.) care este exploatat? în prezent de o carier? situat? pe versantul de S - V al dealului, M?gura Moigradului ne apare ca un impresionant trunchi de con cu altitudinea maxim? de 514 m. ?i o diferen?? de nivel fa?? de valea Ortelecului, care a creat trec?toarea amintit?, de 224 m. Platoul superior al conului vulcanic amintit, de form? oval?, are un diametru mare de cca. 400 m., iar cel mic de cca. 250 m., suprafa?a total? a acestuia fiind de 7 ha Intrat? în literatura de specialitate de timpuriu datorit? descoperirii unor tezaure dacice din argint de podoabe sau monede, iar mai apoi, în urma s?p?turilor arheologice din anii 1938-39, 1940-41, 1958-1959 ca necropol? dacic? de incinera?ie, situl arheologic de pe M?gura Moigradului ni se contureaz? tot mai mult ca o întins? ?i prosper? a?ezare dacic? fortificat? precedat? îns? de o zon? cu caracter cultic databil? în a doua jum?tate a sec. II – I î.Chr.